6 Nu vă uitaţi la mine că sunt neagră, pentru că soarele m-a privit; copiii mamei mele s-au mâniat pe mine; m-au făcut păzitoarea viilor, dar via mea nu am păzit-o.
7 Spune-mi, tu, cel pe care sufletul meu îl iubeşte, unde paşti turma, unde o odihneşti la amiază? Căci de ce aş fi ca una care se abate pe la turmele însoţitorilor tăi?
8 Dacă nu ştii, tu cea mai frumoasă dintre femei, mergi pe urmele turmei şi paşte-ţi iezii pe lângă corturile păstorilor.
9 Te-am asemănat, iubita mea, cu nişte cai la carele lui Faraon.
10 Frumoşi sunt obrajii tăi cu rânduri de bijuterii, gâtul tău cu lănţişoare din aur.
11 Îţi vom face şiraguri de aur cu ţinte de argint.
12 În timp ce împăratul şade la masa lui, nardul meu îşi trimite mirosul.