5 Ceea ce creşte de la sine din secerişul tău să nu seceri, nici să nu strângi ciorchinii din via ta netăiată, pentru că este un an al odihnei pământului.
6 Şi sabatul pământului să fie mâncare pentru voi; pentru tine şi pentru servitorii tăi şi pentru servitoarele tale şi pentru angajaţii tăi şi pentru străinul tău care locuieşte temporar cu tine,
7 Şi pentru vitele tale şi pentru animalele tale care sunt pe pământul tău, tot rodul lui să fie mâncare.
8 Şi să îţi numeri şapte sabate ale anilor, de şapte ori şapte ani; şi durata celor şapte sabate ale anilor să îţi fie ţie de patruzeci şi nouă de ani.
9 Atunci să faci să sune tare trâmbiţa jubileului în ziua a zecea a lunii a şaptea, în ziua ispăşirii să faceţi să sune trâmbiţa prin toată ţara voastră.
10 Şi să sfinţiți fiecare al cincizecilea an şi să vestiţi libertate prin toată ţara tuturor locuitorilor ei, acesta să vă fie un jubileu; şi să întoarceţi înapoi, pe fiecare om, la moştenirea lui şi să întoarceţi înapoi pe fiecare om la familia lui.
11 Un jubileu să vă fie al cincizecilea an, nici să nu semănaţi, nici să nu seceraţi ceea ce creşte de la sine, nici să nu strângi ciorchinii viei tale netăiate.