8 Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută și potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinților.
9 Și cîntau o cîntare nouă, și ziceau: „Vrednic ești tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci ai fost jungheat, și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam.
10 Ai făcut din ei o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru, și ei vor împărăți pe pămînt!“
11 M’am uitat, și împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrînilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii și mii de mii.
12 Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, cinstea, slava și lauda!“
13 Și pe toate făpturile, cari sînt în cer, pe pămînt, supt pămînt, pe mare, și tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicînd: „A Celui ce șade pe scaunul de domnie, și a Mielului să fie lauda, cinstea, slava și stăpînirea în vecii vecilor!“
14 Și cele patru făpturi vii ziceau: „Amin!“Și cei douăzeci și patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt, și s’au închinat Celui ce este viu în vecii vecilor!