4 Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt.
5 Nebunul își încrucișează mînile, și își mănîncă însăș carnea lui.
6 Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă și goană după vînt.
7 Am mai văzut o altă deșertăciune supt soare.
8 Un om este singur singurel, n’are nici fiu, nici frate, și totuș munca lui n’are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: „Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?“ Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău.
9 Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor.
10 Căci, dacă se întîmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, și cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!