18 El a zis lui Zebah și lui Țalmuna: „Cum erau oamenii pe cari i-ați ucis la Tabor?“ Ei au răspuns: „Erau ca tine, fiecare avea înfățișarea unui fiu de împărat.“
19 El a zis: „Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-ați fi lăsat cu viață, nu v’aș ucide.“
20 Și a zis lui Ieter, întîiul lui născut: „Scoală-te, și ucide-i!“ Dar tînărul nu și-a scos sabia, pentrucă-i era teamă, căci era încă un copil.
21 Zebah și Țalmuna au zis: „Scoală-te tu însuți și ucide-ne! Căci cum e omul așa e și puterea lui.“ Și Ghedeon s’a sculat, și a ucis pe Zebah și Țalmuna. A luat apoi lunișoarele dela gîtul cămilelor lor.
22 Bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: „Domnește peste noi, tu, și fiul tău, și fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian.“
23 Ghedeon le-a zis: „Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.“
24 Ghedeon le-a zis: „Am să vă fac o rugăminte: dați-mi fiecare verigile de nas pe cari le-ați luat ca pradă.“ – Vrăjmașii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliți. –