11 Iuda s’a arătat necredincios, și în Iuda și la Ierusalim s’a săvîrșit o urîciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubește Domnul, și s’a unit cu fiica unui dumnezeu străin.
12 Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează și răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov, și va nimici pe cel ce aduce un dar de mîncare Domnului oștirilor.
13 Iată acum ce mai faceți: Acoperiți cu lacrămi altarul Domnului, cu plînsete și gemete, așa încît El nu mai caută la darurile de mîncare, și nu mai poate primi nimic din mînile voastre.
14 Și dacă întrebați: «Pentruce?»… Pentrucă Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinereța ta, căreia acum nu-i ești credincios, măcar că este tovarășa și nevasta cu care ai încheiat legămînt!
15 Nu ne-a dat Unul singur Dumnezeu suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămînță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră, și niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereța lui!
16 «Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie, – zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, – și pe cel ce își acopere haina cu sîlnicie, – zice Domnul oștirilor. – De aceea, luați seama în mintea voastră, și nu fiți necredincioși!“
17 Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre, și mai întrebați: „Cu ce L-am obosit?“ – „Prin faptul că ziceți: «Oricine face rău este bun înaintea Domnului, și de el are plăcere!» Sau: „Unde este Dumnezeul dreptății?“