6 Dar să ceară în credinţă, neclătinându-se în nimic. Pentru că cel ce se clatină seamănă cu un val al mării împins de vânt şi aruncat încoace şi încolo.
7 De aceea să nu gândească omul acela că va primi ceva de la Domnul.
8 Un om şovăitor este nestatornic în toate căile lui.
9 Dar să se bucure fratele de rând în aceea că el este înălţat.
10 Iar bogatul în aceea că este înjosit, pentru că va trece ca floarea ierbii.
11 Fiindcă a răsărit soarele cu arșița şi usucă iarba şi floarea ei cade şi frumuseţea înfăţişării ei piere: astfel şi bogatul se va ofili în căile lui.
12 Binecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieţii, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc.