15 Şi carnea sacrificiului ofrandelor sale de pace pentru mulţumiri să fie mâncată în aceeaşi zi în care este adusă; să nu lase nimic din ea până dimineaţă.
16 Dar dacă sacrificiul ofrandei sale este un lucru promis, sau ofrandă de bunăvoie, aceasta să fie mâncată în aceeaşi zi în care este adus sacrificiul lui; şi a doua zi, de asemenea să fie mâncată rămăşiţa acesteia;
17 Dar rămăşiţa din carnea sacrificiului care rămâne în a treia zi să fie arsă cu foc.
18 Şi dacă ceva din carnea sacrificiului ofrandelor sale de pace este mâncată în a treia zi, aceasta să nu fie acceptată, nici imputată celui ce a adus-o, să fie o urâciune şi sufletul ce o mănâncă va purta nelegiuirea sa.
19 Şi carnea ce atinge orice lucru necurat să nu fie mâncată, să fie arsă cu foc; şi cât despre carne, tot cel ce este curat să mănânce din ea.
20 Dar sufletul care mănâncă din carnea sacrificiului ofrandelor de pace, care aparţine Domnului, având necurăţia lui asupra lui, chiar acel suflet să fie stârpit din poporul său.
21 Mai mult, sufletul ce va atinge orice lucru necurat, ca necurăţia unui om sau orice vită necurată sau orice lucru urâcios şi necurat, şi va mânca din carnea sacrificiului ofrandelor de pace, care aparţine Domnului, chiar acel suflet să fie stârpit din poporul său.