1 Peste două zile era Paștele și Sărbătoarea Azimelor. Conducătorii preoților și cărturarii căutau o modalitate prin care să-L aresteze pe Isus prin vicleșug și să-L omoare.
2 Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor.“
3 În timp ce se afla în Betania, luând masa în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru, plin cu parfum de nard pur, foarte scump. Ea a spart vasul de alabastru și a turnat parfumul pe capul lui Isus.
4 Unii au fost indignați și au zis între ei: „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de parfum?
5 Căci parfumul acesta s-ar fi putut vinde cu peste trei sute de denari, iar banii să fie dați săracilor!“ Și o mustrau pe femeie cu asprime.
6 Însă Isus a zis: „Lăsați-o în pace! De ce-i cauzați supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine!
7 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna!