2 Și, în prima zi după Sabat, foarte de dimineață, în timp ce răsărea soarele, s-au dus la mormânt.
3 Ele își ziceau una către alta: „Cine ne va rostogoli piatra de la intrarea mormântului?“
4 Însă când s-au uitat, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese rostogolită.
5 Intrând în mormânt, au văzut un tânăr îmbrăcat într-o robă albă, șezând în partea dreaptă, și s-au speriat.
6 Însă el le-a zis: „Nu vă speriați! Voi Îl căutați pe Isus din Nazaret, Cel Care a fost răstignit! A fost înviat; nu este aici! Iată locul unde-L puseseră!
7 Dar duceți-vă și spuneți-le ucenicilor Lui și lui Petru că El merge înaintea voastră în Galileea! Acolo Îl veți vedea, așa cum v-a spus!“
8 Ele au ieșit afară și au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de tremur și de uimire. Și n-au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau.