3 Moise împărțise moștenirea celor două seminții și jumătate, de cealaltă parte a Iordanului; leviților nu le dăduse însă nici o moștenire printre ei,
4 deoarece urmașii lui Iosif alcătuiau două seminții, și anume Manase și Efraim. Leviții n-au primit nici un teritoriu în țară, ci doar câteva cetăți pentru locuit, împreună cu pășunile din jurul lor pentru turme și cirezi.
5 Așadar, israeliții împărțiseră țara, întocmai cum îi poruncise DOMNUL lui Moise.
6 Urmașii lui Iuda s-au apropiat de Iosua la Ghilgal, iar Caleb, fiul chenizitului Iefune, i-a spus: „Tu știi ce i-a zis DOMNUL lui Moise, omul lui Dumnezeu, despre mine și despre tine, pe când eram la Kadeș-Barnea.
7 Eu aveam patruzeci de ani atunci când Moise, robul DOMNULUI , m-a trimis din Kadeș-Barnea ca să iscodesc țara, iar eu i-am adus vești potrivit cu ceea ce era în mintea mea.
8 Frații mei care m-au însoțit au înmuiat inima poporului, însă eu L-am urmat întru totul pe DOMNUL , Dumnezeul meu.
9 În acea zi, Moise mi-a jurat astfel: «Teritoriul pe care l-ai străbătut cu piciorul tău va fi moștenirea ta și a urmașilor tăi pentru totdeauna, pentru că ai urmat întru totul calea DOMNULui , Dumnezeul tău.»