10 M-am dus la Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabel, care se închisese în casă, și el mi-a zis: – Să ne întâlnim la Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, și să închidem porțile Templului, căci vor veni să te ucidă! Da, noaptea vor veni să te ucidă!
11 – Un om ca mine să fugă?! i-am răspuns eu. Un om ca mine să intre în Templu, ca să-și scape viața?! Nu voi intra!
12 Mi-am dat seama că nu Dumnezeu îl trimisese, ci rostise profeția împotriva mea, fiind tocmit de Tobia și de Sanbalat.
13 El fusese tocmit pentru ca, înfricoșându-mă, să fac după spusele lui și să păcătuiesc. Atunci ei mi-ar fi scos nume rău pentru a mă face de rușine.
14 „Dumnezeul meu, adu-Ți aminte de Tobia și de Sanbalat, precum și de aceste fapte ale lor! Adu-Ți aminte și de profetesa Noadia, precum și de ceilalți profeți care au vrut să mă înfricoșeze!“
15 Zidul a fost isprăvit în a douăzeci și cincea zi a lunii Elul, în cincizeci și două de zile.
16 Toți dușmanii noștri au auzit de lucrul acesta și toate neamurile dimprejurul nostru s-au înfricoșat, s-au smerit foarte mult și au recunoscut că noi am făcut lucrarea aceasta cu ajutorul Dumnezeului nostru.