5 A cincea oară, Sanbalat mi-a trimis mesajul acesta prin slujitorul său, care ținea în mână o scrisoare deschisă.
6 În ea scria: „Se zvonește printre popoare – iar Gheșem spune la fel – că tu și iudeii plănuiți să vă răzvrătiți și de aceea reconstruiești zidul. Potrivit aceluiași zvon, tu plănuiești să le fii rege
7 și chiar ai pus profeți să dea de veste despre tine la Ierusalim și să zică: «Este un rege în Iuda!» Vezi că lucrurile acestea vor ajunge la cunoștința împăratului, așa că vino să ne sfătuim!“
8 Atunci i-am trimis următorul răspuns: „Nu sunt adevărate cuvintele pe care le spui! Tu ai născocit toate acestea!“
9 Ei toți voiau să ne înfricoșeze și își ziceau: „Vor lăsa lucrarea din mâini și ea nu se va mai face!“ „Întărește-mi brațele!“, m-am rugat.
10 M-am dus la Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabel, care se închisese în casă, și el mi-a zis: – Să ne întâlnim la Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, și să închidem porțile Templului, căci vor veni să te ucidă! Da, noaptea vor veni să te ucidă!
11 – Un om ca mine să fugă?! i-am răspuns eu. Un om ca mine să intre în Templu, ca să-și scape viața?! Nu voi intra!