17 Ce spun în această îndrăzneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca și cum aș spune din nebunie.
18 De vreme ce mulți se laudă după firea pământească, mă voi lăuda și eu.
19 Doar voi suferiți cu plăcere pe nebuni, voi, care sunteți înțelepți!
20 Dacă vă robește cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă privește cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiți!
21 Spre rușinea mea o spun, că am fost slabi! Totuși, orice poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune și eu înainte.
22 Sunt ei evrei? Și eu sunt! – Sunt ei israeliți? Și eu sunt! – Sunt ei sămânță a lui Avraam? Și eu sunt! –
23 Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – vorbesc ca un ieșit din minți – eu sunt și mai mult. În osteneli, și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte!