14 Împăratul și-a întors fața și a binecuvântat pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era în picioare.
15 Și el a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a vorbit cu gura Lui tatălui meu, David, și care împlinește, prin puterea Lui, ce spusese, când a zis:
16 „Din ziua când am scos din Egipt pe poporul Meu, Israel, n-am ales nicio cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o Casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să împărățească peste poporul Meu, Israel!”
17 Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
18 Și Domnul a zis tatălui meu David: „Fiindcă ai avut de gând să zidești o Casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gând.
19 Numai că nu tu vei zidi Casa; ci fiul tău ieșit din trupul tău, va zidi Casa Numelui Meu.”
20 Domnul a împlinit cuvintele pe care le rostise. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, și am șezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, și am zidit casa Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.