1 „Luați aminte ceruri și voi vorbi; ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
2 Ca ploaia să curgă învățăturile mele, ca roua să cadă cuvântul meu, ca ploaia repede pe verdeață, ca picăturile de ploaie pe iarbă!
3 Căci voi vesti Numele Domnului. Dați slavă Dumnezeului nostru!
4 El este Stânca; lucrările Lui sunt desăvârșite, căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios și fără nedreptate, El este drept și curat.
5 Ei s-au stricat; netrebnicia copiilor Lui este rușinea lor! Neam îndărătnic și stricat!
6 Pe Domnul Îl răsplătiți astfel! Popor nechibzuit și fără înțelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te-a făcut, Te-a întocmit și ți-a dat ființă?
7 Adu-ți aminte de zilele din vechime, socotește anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni, întreabă pe tatăl tău, și te va învăța, pe bătrânii tăi, și îți vor spune.