2 pe un popor mare și înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe care-i cunoști și despre care ai auzit zicându-se: „Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac?!”
3 Să știi azi că Domnul Dumnezeul tău va merge El însuși înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; și tu îi vei izgoni, îi vei pierde curând, cum ți-a spus Domnul.
4 Când îi va izgoni Domnul Dumnezeul tău dinaintea ta, să nu zici în inima ta: „Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpânirea țării acesteia.” Căci din pricina răutății neamurilor acelora le izgonește Domnul dinaintea ta.
5 Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăția inimii tale intri tu în stăpânirea țării lor; ci din pricina răutății acestor neamuri le izgonește Domnul Dumnezeul tău dinaintea ta și ca să împlinească astfel cuvântul prin care Domnul S-a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov.
6 Să știi, dar, că nu din pricina bunătății tale îți dă Domnul Dumnezeul tău acea țară bună ca s-o stăpânești; căci tu ești un popor tare încăpățânat.
7 Adu-ți aminte și nu uita cum ai ațâțat mânia Domnului Dumnezeului tău în pustiu. Din ziua când ai ieșit din țara Egiptului până la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiți împotriva Domnului ați fost!
8 La Horeb, atâta ați ațâțat mânia Domnului, încât Domnul S-a mâniat pe voi și voia să vă nimicească.