17 Ți-ai luat până și minunatele tale podoabe de aur și de argint pe care ți le dădusem și ți-ai făcut niște chipuri de bărbați, cu care ai curvit.
18 Ți-ai luat și hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele și ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu și tămâia Mea.
19 Pâinea pe care ți-o dădusem, floarea făinii, untdelemnul și mierea cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor ca niște tămâie cu un miros plăcut. Iată ce s-a întâmplat, zice Domnul Dumnezeu!
20 Apoi ți-ai luat fiii și fiicele pe care Mi-i născuseși și i-ai jertfit lor ca să le slujească de mâncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale,
21 de Mi-ai mai înjunghiat fiii și i-ai dat trecându-i prin foc în cinstea lor?
22 Și, în mijlocul tuturor urâciunilor și curviilor tale, nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții tale, când erai goală, goală de tot, și te zbăteai în sângele tău!
23 După toate aceste răutăți ale tale – (vai, vai de tine!, zice Domnul Dumnezeu) –