22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.
23 Cum poți să zici: „Nu m-am spurcat și nu m-am dus după Baali”? Privește-ți urma pașilor în vale și vezi ce ai făcut, dromader iute la mers și care bați drumurile și le încrucișezi!
24 Măgăriță sălbatică deprinsă cu pustiul, care gâfâie în aprinderea patimii ei, cine o va împiedica să-și facă pofta? Toți cei ce o caută n-au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei.
25 Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gâtlejul de sete! Dar tu zici: „Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini și vreau să merg după ei.”
26 Cum rămâne uluit un hoț când este prins, așa de uluiți vor rămâne cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și prorocii lor.
27 Ei zic lemnului: „Tu ești tatăl meu!”, și pietrei: „Tu mi-ai dat viața!” Căci ei Îmi întorc spatele și nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, zic: „Scoală-Te și scapă-ne!”
28 Unde sunt dumnezeii tăi pe care ți i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăți ai, atâția dumnezei ai, Iuda!