21 De vuietul căderii lor se cutremură pământul; strigătul lor se aude până la Marea Roșie…
22 Iată, ca vulturul înaintează vrăjmașul și zboară, își întinde aripile peste Boțra, și în ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile nașterii.”
23 Asupra Damascului. „Hamatul și Arpadul sunt roșii de rușine, căci au auzit o veste rea, și tremură; frica lor este ca o mare înfuriată care nu se poate potoli.
24 Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile ca pe o femeie în durerile nașterii. –
25 Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei Mele! –
26 De aceea tinerii ei vor cădea pe ulițe și toți bărbații ei de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul oștirilor.
27 Voi pune foc zidurilor Damascului, și va mistui casele împărătești din Ben-Hadad.”