7 Iată, vitejii strigă afară; solii păcii plâng cu amar.
8 Drumurile sunt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legământul, disprețuiește cetățile, nu se uită la nimeni.
9 Țara jelește și este întristată; Libanul este plin de rușine, tânjește; Saronul este ca un pustiu; Basanul și Carmelul își scutură frunza.
10 „Acum Mă voi scula – zice Domnul – acum Mă voi înălța, acum Mă voi ridica.
11 Ați zămislit fân și nașteți paie de miriște; suflarea voastră de mânie împotriva Ierusalimului este un foc care pe voi înșivă vă va arde de tot.
12 Popoarele vor fi ca niște cuptoare de var, ca niște spini tăiați care ard în foc.
13 Voi cei de departe, ascultați ce am făcut! Și voi cei de aproape, vedeți puterea Mea!”