3 Vestește, dar, lucrul acesta în auzul poporului: „Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Galaadului.” Douăzeci și două de mii de oameni din popor s-au întors și au mai rămas zece mii.
4 Domnul a zis lui Ghedeon: „Poporul este încă prea mult. Coboară-i la apă, și acolo ți-i voi alege; acela despre care îți voi spune: „Acesta să meargă cu tine”, va merge cu tine; și acela despre care îți voi spune: „Acesta să nu meargă cu tine”, nu va merge cu tine.”
5 Ghedeon a coborât poporul la apă, și Domnul a zis lui Ghedeon: „Pe toți cei ce vor lipăi apă cu limba, cum lipăie câinele, să-i desparți de toți cei ce vor bea apă din genunchi.”
6 Cei ce au lipăit apa, ducând-o la gură cu mâna, au fost în număr de trei sute de oameni; și tot poporul celălalt a îngenuncheat ca să bea.
7 Și Domnul a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de oameni care au lipăit, vă voi mântui și voi da pe Madian în mâinile tale. Toți ceilalți din popor să se ducă fiecare acasă.
8 Au luat merindea poporului și trâmbițele lui. Apoi Ghedeon a trimis pe toți bărbații lui Israel, pe fiecare în cortul lui, și a ținut pe cei trei sute de oameni. Tabăra lui Madian era jos în vale.
9 Domnul a zis lui Ghedeon în timpul nopții: „Scoală-te și coboară-te în tabără, căci am dat-o în mâinile tale.