17 Noi, fraților, după ce am fost despărțiți cîtăva vreme de voi, cu fața dar nu cu inima, am avut cu atît mai mult dorința să vă vedem.
18 Astfel, odată, și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puțin) să venim la voi; dar ne-a împedecat Satana.
19 Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sînteți voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui?
20 Da, voi sînteți slava și bucuria noastră.