8 Și chiar dacă m’aș lăuda ceva mai mult cu stăpînirea, pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărîmarea voastră, tot nu mi-ar fi rușine.
9 Zic așa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoșez prin epistolele mele.
10 „De fapt“, zic ei, „epistolele lui sînt cu greutate și pline de putere; dar cînd este de față el însuș, este moale, și cuvîntul lui n’are nici o greutate.“
11 Cine judecă așa, să fie încredințat că, așa cum sîntem în vorbă, în epistolele noastre, cînd nu sîntem de față, tot așa vom fi și în faptă, cînd vom fi de față!
12 Negreșit, n’avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rîndul unora din aceia cari se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sînt fără pricepere.
13 Noi, însă, nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor, pe cari le-a însemnat Dumnezeu cîmpului nostru ca să ajungem pînă la voi.
14 Nu ne întindem prea mult, ca și cînd n’am fi ajuns pînă la voi, căci, în adevăr, pînă la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos.