10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, și chiar așa am și căutat să fac.
11 Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în față, căci era de osîndit.
12 În adevăr, înainte de venirea unora dela Iacov, el mînca împreună cu Neamurile; dar cînd au venit ei, s’a ferit și a stat deoparte, de teama celor tăiați împrejur.
13 Împreună cu el au început să se prefacă și ceilalți Iudei, așa că pînă și Barnaba a fost prins în lațul fățărniciei lor.
14 Cînd i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în fața tuturor: „Dacă tu, care ești Iudeu, trăiești ca Neamurile, și nu ca Iudeii, cum silești pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?“
15 Noi sîntem Iudei din fire, iar nu păcătoși dintre Neamuri.
16 Totuș, fiindcă știm că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credința în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiți neprihăniți prin credința în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.