15 Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putință, v’ați fi scos pînă și ochii și mi i-ați fi dat.
16 M’am făcut oare vrăjmașul vostru, pentrucă v’am spus adevărul?
17 Nu cu gînd bun sînt plini de rîvnă ei pentru voi, ci vor să vă deslipească de noi, ca să fiți plini de rîvnă față de ei.
18 Este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de față la voi.
19 Copilașii mei, pentru cari iarăș simt durerile nașterii, pînăce va lua Hristos chip în voi!
20 O, cum aș vrea să fiu acum de față la voi, și să-mi schimb glasul; căci nu știu ce să mai cred!
21 Spuneți-mi voi, cari voiți să fiți supt Lege, n’ascultați voi Legea?