14 Și ele au ridicat glasul, și iarăș au plîns. Orpa a sărutat pe soacră-sa și a plecat, dar Rut s’a ținut de ea.
15 Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnată-ta s’a întors la poporul ei și la dumnezeii ei; întoarce-te și tu după cumnată-ta.“
16 Rut a răspuns: „Nu sta de mine să te las, și să mă întorc dela tine! Încotro vei merge tu voi merge și eu, unde vei locui tu, voi locui și eu; poporul tău va fi poporul meu, și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
17 unde vei muri tu, voi muri și eu, și voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărți de tine de cît moartea!“
18 Naomi, văzînd-o hotărîtă să meargă cu ea, n’a mai stăruit.
19 Au călătorit împreună pînă ce au ajuns la Betleem. Și cînd au intrat în Betleem, toată cetatea s’a pus în mișcare din pricina lor și femeile ziceau: „Naomi este aceasta?“
20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceți Naomi; ziceți-mi Mara, căci cel Atotputernic m’a umplut de amărăciune.