1 Acum, preaiubiţilor, vă scriu această a doua epistolă, în care stârnesc minţile voastre pure prin aducere aminte,
2 Ca să fiţi mereu cu aducere aminte a cuvintelor care au fost vorbite mai înainte de către sfinţii profeţi şi a poruncii noastre, apostolii Domnului şi Salvatorului;
3 Ştiind întâi aceasta, că vor veni batjocoritori în zilele de pe urmă, umblând conform propriilor pofte,
4 Şi spunând: Unde este promisiunea venirii lui? Fiindcă de când au adormit părinții noştri, toate continuă la fel de la începutul creaţiei.
5 Fiindcă referitor la aceasta ei sunt ignoranţi în mod voit, că prin cuvântul lui Dumnezeu cerurile au fost din vechime şi pământul arătându-se din apă şi în apă,
6 Prin care lumea, care era atunci, a pierit fiind potopită cu apă;
7 Dar cerurile şi pământul de acum prin acelaşi cuvânt sunt păstrate, fiind rezervate focului pentru ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor neevlavioşi.