20 Dar aduceţi pe cel mai tânăr frate al vostru la mine; astfel cuvintele voastre vor fi verificate şi nu veţi muri. Şi au făcut astfel.
21 Iar ei au spus unul altuia: Noi suntem într-adevăr vinovaţi referitor la fratele nostru, în aceea că noi am văzut chinul sufletului său, când ne-a implorat şi am refuzat să îl ascultăm; pentru aceasta a venit această strâmtorare peste noi.
22 Şi Ruben le-a răspuns, zicând: Nu v-am spus eu, zicând: Nu păcătuiţi împotriva copilului; dar aţi refuzat să ascultaţi? Şi acum, iată, şi sângele lui ne este cerut.
23 Şi nu au ştiut că Iosif îi înţelegea, pentru că le vorbea printr-un traducător.
24 Şi s-a întors cu spatele la ei şi a plâns; şi s-a întors la ei din nou şi a vorbit îndeaproape cu ei şi a luat pe Simeon de la ei şi l-a legat înaintea ochilor lor.
25 Atunci Iosif a poruncit să le umple sacii cu grâne şi să pună înapoi banii fiecărui bărbat în sacul lui şi să le dea provizii pentru drum: şi astfel le-a făcut.
26 Şi au încărcat grâne pe măgarii lor şi au plecat de acolo.