29 Şi Iosif şi-a pregătit carul şi s-a urcat să întâmpine pe Israel, tatăl său, la Gosen; şi i s-a înfăţişat; şi a căzut pe gâtul lui şi a plâns pe gâtul lui mult timp.
30 Şi Israel i-a spus lui Iosif: Acum pot muri pentru că am văzut faţa ta şi încă trăieşti.
31 Şi Iosif a spus fraţilor săi şi casei tatălui său: Voi urca şi îl voi anunţa pe Faraon şi îi voi spune: Fraţii mei şi casa tatălui meu, care au fost în ţara lui Canaan, au venit la mine;
32 Şi bărbaţii sunt păstori, pentru că meseria lor era să pască vitele; şi au adus turmele lor şi cirezile lor şi tot ceea ce au.
33 Şi se va întâmpla, când Faraon vă va chema şi va spune: Care este ocupaţia voastră?
34 Că voi veţi spune: Meseria servitorilor tăi a fost la vite din tinereţea noastră chiar până acum, deopotrivă noi şi părinţii noştri; ca să locuiţi în ţinutul Gosen; căci fiecare păstor este o urâciune înaintea Egiptenilor.