1 Şi s-a întâmplat, când Sanbalat şi Tobia şi Gheşem arabul, şi ceilalţi duşmani ai noştri au auzit că eu construisem zidul şi că nu mai era spărtură rămasă în el (deşi în acel timp nu pusesem uşile la porţi),
2 Că Sanbalat şi Gheşem au trimis la mine, spunând: Vino, să ne întâlnim împreună în unul din satele din câmpia Ono. Dar ei gândeau să îmi facă ticăloşie.
3 Şi le-am trimis mesageri, spunând: Eu fac o lucrare mare astfel încât nu pot să cobor; de ce să înceteze lucrarea, în timp ce o părăsesc şi cobor la voi?
4 Totuşi ei au trimis la mine de patru ori în felul acesta; şi eu le-am răspuns în acelaşi fel.
5 Atunci a trimis Sanbalat pe servitorul său la mine, în felul acesta a cincea oară cu o scrisoare deschisă în mâna sa;
6 În care era scris: Se aude printre păgâni, şi Gaşmu spune aceasta, că tu şi iudeii gândiţi să vă răzvrătiţi; din care cauză tu construieşti zidul; ca tu să fii împăratul lor, conform acestor cuvinte.
7 Şi tu de asemenea ai rânduit profeţi să predice despre tine la Ierusalim, spunând: Este un împărat în Iuda; şi acum se va face cunoscut împăratului conform acestor cuvinte. Vino de aceea acum şi să ne sfătuim împreună.
8 Atunci am trimis la el, spunând: Nu sunt făcute astfel de lucruri precum spui, ci tu le inventezi din inima ta.
9 Pentru că toţi ne-au înfricoşat, spunând: Mâinile lor vor fi slăbite de la lucrare şi aceasta nu se va face. De aceea acum, O Dumnezeule, întăreşte mâinile mele.
10 După aceasta eu am mers la casa lui Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era închis; şi el a spus: Să ne întâlnim în casa lui Dumnezeu, înăuntrul templului, şi să închidem uşile templului, pentru că ei vor veni să te ucidă: da, noaptea vor veni ei să te ucidă.
11 Şi eu am spus: Ar trebui un astfel de om ca mine să fugă? Şi cine, fiind precum sunt eu, ar intra în templu pentru a-şi salva viaţa? Nu voi intra.
12 Şi, iată, am priceput că Dumnezeu nu îl trimisese; ci că el a vestit această profeţie împotriva mea; fiindcă Tobia şi Sanbalat îl angajaseră.
13 Pentru aceasta a fost el angajat, ca să mă înfric şi să fac astfel şi să păcătuiesc, şi ca ei să poată avea ceva de spus pentru o purtare rea, ca să mă poată ocărî.
14 Dumnezeul meu, gândeşte-te la Tobia şi la Sanbalat conform cu aceste lucrări ale lor şi la profetesa Noadia şi la restul profeţilor, care voiau să mă înfricoşeze.
15 Astfel zidul a fost terminat în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul, în cincizeci şi două de zile.
16 Şi s-a întâmplat că, atunci când toţi duşmanii noştri au auzit despre aceasta şi toţi păgânii care erau în jurul nostru au văzut aceste lucruri, ei au fost mult doborâţi în propriii lor ochi; fiindcă au priceput că această lucrare era făcută de la Dumnezeul nostru.
17 Mai mult, în acele zile, nobilii lui Iuda au trimis multe scrisori la Tobia şi scrisorile de la Tobia veneau la ei.
18 Pentru că erau mulţi în Iuda juraţi lui, deoarece el era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah; şi fiul său, Iohanan, luase pe fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia.
19 De asemenea ei făceau cunoscute, înaintea mea, faptele lui bune, şi rosteau cuvintele mele către el. Şi Tobia trimitea scrisori pentru a mă înfricoşa.