17 Şi au refuzat să dea ascultare, nici nu şi-au amintit de minunile tale pe care le-ai făcut printre ei; ci şi-au înţepenit gâturile şi în răzvrătirea lor au rânduit o căpetenie pentru a se întoarce la robia lor; dar tu eşti un Dumnezeu gata să ierte, plin de har şi milostiv, încet la mânie şi de o mare bunătate, şi nu i-ai părăsit.
18 Da, când şi-au făcut un viţel turnat şi au spus: Acesta este Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt şi au făcut mari batjocuri;
19 Totuşi, tu, în îndurările tale cele multe, nu i-ai părăsit în pustie; stâlpul de nor nu s-a depărtat de ei ziua, pentru a-i conduce pe cale; nici stâlpul de foc noaptea, pentru a le arăta lumină şi calea pe care trebuiau să meargă.
20 Le-ai dat de asemenea duhul tău cel bun pentru a-i instrui, şi nu le-ai oprit mana ta de la gura lor şi le-ai dat apă pentru setea lor.
21 Da, patruzeci de ani i-ai hrănit în pustie; astfel încât nu le-a lipsit nimic; hainele lor nu s-au învechit şi picioarele lor nu s-au umflat.
22 Mai mult, le-ai dat împărăţii şi naţiuni şi i-ai împărţit în ţinuturi; astfel, ei au stăpânit ţara lui Sihon şi ţara împăratului Hesbonului şi ţara lui Og, împăratul Basanului.
23 Pe copiii lor de asemenea i-ai înmulţit ca stelele cerului şi i-ai adus în ţara pe care ai promis-o părinţilor lor, că vor intra să o stăpânească.