16 Toţi duşmanii tăi şi-au deschis gura împotriva ta, şuieră şi scrâşnesc din dinţi; ei spun: Noi am înghiţit-o; într-adevăr aceasta este ziua pe care am aşteptat-o; am găsit-o, am văzut-o.
17 Domnul a făcut ceea ce a plănuit; el a împlinit cuvântul său pe care l-a poruncit din zilele din vechime; a dărâmat şi nu a cruţat; şi a făcut ca duşmanul tău să se bucure de tine, a înălţat cornul potrivnicilor tăi.
18 Inima lor a strigat către Domnul: Zid al fiicei Sionului, să curgă lacrimi ca un râu, zi şi noapte; să nu îţi dea odihnă, să nu înceteze lumina ochiului tău.
19 Ridică-te, strigă în noapte; la începutul gărzilor toarnă-ţi inima ca apa înaintea feţei Domnului; înalţă-ţi mâinile spre el pentru viaţa copilaşilor tăi, care leşină de foame la capătul fiecărei străzi.
20 Priveşte, Doamne, şi ia aminte cui i-ai făcut aceasta. Să-şi mănânce femeile rodul lor şi pe copiii de un lat de palmă? Să fie ucişi preotul şi profetul în sanctuarul Domnului?
21 Tânărul şi bătrânul zac la pământ pe străzi, fecioarele mele şi tinerii mei au căzut prin sabie; tu i-ai ucis în ziua mâniei tale, ai ucis şi nu ai cruţat.
22 Ai chemat ca într-o zi solemnă spaimele mele de jur împrejur, astfel încât în ziua mâniei Domnului nimeni nu a scăpat nici nu a rămas; pe cei pe care i-am înfăşat şi i-am crescut, duşmanul meu i-a mistuit.