2 Domnul a înghiţit toate locuinţele lui Iacob şi nu a cruţat; el a dărâmat în furia sa întăriturile fiicei lui Iuda; le-a doborât la pământ; a pângărit împărăţia şi pe prinţii ei.
3 A retezat în mânia lui înverşunată întregul corn al lui Israel; şi-a tras înapoi mâna lui dreaptă dinaintea duşmanului şi a ars împotriva lui Iacob ca foc încins, care mistuie de jur împrejur.
4 El şi-a încordat arcul ca un duşman; a stat în picioare cu dreapta lui ca un potrivnic şi a ucis tot ce era plăcut ochiului în tabernacolul fiicei Sionului; şi-a turnat furia ca pe un foc.
5 Domnul a fost precum un duşman; el a înghiţit pe Israel, i-a înghiţit toate palatele; i-a distrus întăriturile şi a înmulţit jelirea şi plângerea în fiica lui Iuda.
6 Şi a luat cu violenţă tabernacolul său, precum ar fi fost o grădină; a distrus locurile lui de adunare; Domnul a făcut ca sărbătorile solemne şi sabatele să fie uitate în Sion şi a dispreţuit, în indignarea mâniei sale, pe împărat şi pe preot.
7 Domnul a lepădat altarul său, el a detestat sanctuarul său; a dat în mâna duşmanului zidurile palatelor sale; ei au făcut zgomot în casa Domnului, ca în ziua unei sărbători solemne.
8 Domnul a plănuit să distrugă zidul fiicei Sionului; el a întins o coardă de măsurat, nu şi-a tras mâna lui de la distrugere; de aceea a făcut parapetul şi zidul să plângă; acestea au lâncezit împreună.