1 Acest cuvânt este vrednic de încredere: dacă dorește cineva să fie supraveghetor, dorește o lucrare bună.
2 Supraveghetorul însă trebuie să fie fără reproș, soț al unei singure femei, demn, cumpătat, respectabil, ospitalier, capabil să dea învățătură,
3 să nu fie bețiv, nici bătăuș, ci blând și nu certăreț, nu iubitor de bani,
4 să-și conducă bine propria casă, să-și țină copiii în supunere, cu toată demnitatea –
5 pentru că, dacă cineva nu știe să-și conducă propria casă, cum se va îngriji de biserica lui Dumnezeu? –
6 să nu fie convertit de curând, ca nu cumva să se umfle de mândrie și să cadă sub aceeași condamnare ca și diavolul.
7 Trebuie să aibă și o bună mărturie din partea celor din afară, ca să nu cadă în dispreț și în capcana diavolului.
8 Diaconii, de asemenea, trebuie să fie onorabili, nu cu două fețe, nu băutori de mult vin, nu lacomi de câștig;
9 să păstreze taina credinței cu o conștiință curată.
10 Mai întâi, trebuie să fie verificați și abia apoi, dacă se dovedesc a fi fără pată, să slujească drept diaconi.
11 De asemenea, femeile trebuie să fie onorabile, să nu fie acuzatoare, să fie cumpătate, credincioase în toate.
12 Diaconul trebuie să fie soțul unei singure femei și să-și conducă bine copiii și propria casă.
13 Căci cei ce slujesc bine ca diaconi câștigă o poziție bună pentru ei înșiși și o mare îndrăzneală în credința care este în Cristos Isus.
14 Sper să vin la tine cât de curând, însă îți scriu aceste lucruri pentru ca,
15 dacă întârzii, să știi cum trebuie să te comporți în Casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui Viu, stâlpul și temelia adevărului.
16 Și fără îndoială, mare este taina evlaviei. „Cel Ce a fost arătat în trup, a fost dovedit drept prin Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost predicat printre neamuri, a fost crezut în lume, a fost luat în slavă.“