14 pentru ca, în Cristos Isus, binecuvântarea dată lui Avraam să vină asupra neamurilor, ca să primim, prin credință, Duhul promis.
15 Fraților, să vorbesc în felul oamenilor: așa cum nimeni nu poate anula sau adăuga ceva la un legământ o dată ce a fost stabilit, la fel este și aici.
16 Promisiunile i-au fost făcute lui Avraam și seminței lui; el nu spune „și semințelor“, ca și cum ar fi mai multe, ci se referă la una: „și seminței lui“, care este Cristos.
17 Ceea ce vreau să spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desființa autoritatea unui legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu, și astfel să anuleze promisiunea.
18 Dacă moștenirea ar depinde de Lege, atunci nu ar mai depinde de promisiune; însă Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam prin promisiune.
19 Care este, atunci, scopul Legii? Ea a fost adăugată pentru a arăta ce este încălcarea Legii, până când va veni Sămânța celui căruia i-a fost făcută promisiunea. Legea a fost dată prin îngeri, printr-un mijlocitor.
20 Un mijlocitor nu reprezintă o singură parte, însă Dumnezeu este Unul.