1 Stăpânul Domn mi-a mai arătat următorul lucru: am văzut un coș cu fructe coapte.
2 El m-a întrebat: – Ce vezi tu, Amos? – Un coș cu fructe coapte, am răspuns eu. Atunci Domnul mi-a zis: – Vine sfârșitul poporului Meu, Israel! Nu-l voi mai cruța!
3 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântecele de la Templu se vor preface în urlete. Vor fi o mulțime de hoituri aruncate peste tot! Tăcere!
4 Ascultați aceasta, voi, care-i călcați în picioare pe sărmani și-i prăpădiți pe săracii din țară.
5 Voi ziceți: „Când va trece luna nouă, ca să putem vinde grâne? Cât mai este din Sabat, ca să deschidem grânarele, să micșorăm cantitatea, să mărim prețul, să măsluim cumpăna ca să înșelăm,
6 să-i cumpărăm pe săraci pe argint și pe sărmani – pentru o pereche de sandale și să vindem codină în loc de grâne?“
7 Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lui!“