25 Pe drum vor pieri de sabie, iar în odăi vor pieri de groază. Vor pieri și tânărul, și fecioara, și copilașul, și bătrânul.
26 Am zis că îi voi zdrobi și le voi șterge amintirea printre neamuri,
27 dar mă tem de insultele dușmanilor, ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească singuri și să zică: ‘Tăria mâinilor noastre, și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»
28 Ei sunt un neam lipsit de sfat și nu mai există discernământ în ei.
29 Dacă ar fi fost înțelepți, ar fi înțeles aceasta și s-ar fi gândit la ceea ce li se va întâmpla.
30 Cum ar fi putut unul să urmărească o mie sau doi să pună pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor și dacă Domnul nu i-ar fi întemnițat?
31 Căci stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar și dușmanii noștri înțeleg aceasta.