1 Rugăciunea profetului Habacuc. De cântat precum un șighionot .
2 – Doamne , am auzit de faima Ta! Lucrările Tale, Doamne , îmi inspiră teamă! Lucrează și în cursul acestor ani! Fă-le cunoscute și odată cu trecerea acestor ani! Dar, la mânie, adu-Ți aminte de îndurare!
3 Dumnezeu vine din Teman și Cel Sfânt – din muntele Paran. SelaSplendoarea Lui acoperă cerurile, iar lauda Lui umple pământul.
4 Strălucirea Lui este ca lumina și din mâna Lui ies raze; acolo îi este ascunsă puterea.
5 Înaintea Lui merge molima, iar flacăra calcă pe urmele Sale.
6 El se oprește și măsoară pământul; se uită și face popoarele să tremure. Munții cei trainici se sfărâmă, iar dealurile cele vechi se pleacă. Cărările Lui sunt veșnice.
7 Am văzut corturile lui Cușan în necaz și colibele țării lui Midian tremurând.
8 S-a înfuriat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se arată mânia Ta? Împotriva mării s-a aprins furia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi și Te-ai suit în carul Tău de biruință?
9 Arcul Îți este dezvelit, iar săgețile se află sub jurământ, la dispoziția poruncii Tale.Sela Tu despici pământul prin râuri.
10 Munții Te-au văzut și s-au cutremurat. Potopul de ape s-a revărsat, iar adâncul și-a făcut auzit glasul și și-a înălțat valurile.
11 Soarele și luna s-au oprit în înălțimi la sclipirea săgeților Tale care pornesc, la strălucirea lăncii Tale scânteietoare.
12 Tu străbați pământul cu indignare și treieri neamurile cu mânie.
13 Ai ieșit ca să-Ți eliberezi poporul, ca să-l izbăvești pe unsul Tău. Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutății, l-ai dezbrăcat din cap până-n picioare! Sela
14 I-ai străpuns capul cu propriile-i săgeți, atunci când războinicii lui s-au dezlănțuit ca să ne împrăștie! Bucuria lor a fost atuncica a celor ce-l devorează pe sărac fără să știe nimeni.
15 Tu pășești pe mare cu caii Tăi, agitând apele cele mari.
16 Când am auzit, mi s-a cutremurat trupul! La vestea aceasta, mi-au fremătat buzele! Mi-a intrat putrezirea în oase și am început să tremur din genunchi! Totuși voi aștepta liniștit ziua necazului ce se va abate peste poporul care ne va ataca.
17 Chiar dacă smochinul nu înflorește și în vii nu mai este rod, chiar dacă lipsește rodul din măslin și ogoarele nu mai dau hrană, chiar dacă turma din țarc este nimicită și nu mai sunt vite în grajduri,
18 eu tot mă voi bucura în Domnul și mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!
19 Domnul , Stăpânul, este tăria mea! El îmi face picioarele ca ale căprioarelor și mă face să pășesc pe înălțimile mele. Pentru dirijor. De cântat cu instrumentele mele cu corzi.