12 Tu străbați pământul cu indignare și treieri neamurile cu mânie.
13 Ai ieșit ca să-Ți eliberezi poporul, ca să-l izbăvești pe unsul Tău. Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutății, l-ai dezbrăcat din cap până-n picioare! Sela
14 I-ai străpuns capul cu propriile-i săgeți, atunci când războinicii lui s-au dezlănțuit ca să ne împrăștie! Bucuria lor a fost atuncica a celor ce-l devorează pe sărac fără să știe nimeni.
15 Tu pășești pe mare cu caii Tăi, agitând apele cele mari.
16 Când am auzit, mi s-a cutremurat trupul! La vestea aceasta, mi-au fremătat buzele! Mi-a intrat putrezirea în oase și am început să tremur din genunchi! Totuși voi aștepta liniștit ziua necazului ce se va abate peste poporul care ne va ataca.
17 Chiar dacă smochinul nu înflorește și în vii nu mai este rod, chiar dacă lipsește rodul din măslin și ogoarele nu mai dau hrană, chiar dacă turma din țarc este nimicită și nu mai sunt vite în grajduri,
18 eu tot mă voi bucura în Domnul și mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!