1 Domnul i-a zis lui Moise:
2 „Vorbește israeliților și spune-le: «Acestea sunt sărbătorile Domnului cu ocazia cărora veți vesti adunări sfinte; acestea sunt sărbătorile Mele.
3 Să se lucreze șase zile, dar ziua a șaptea este Sabatul, o zi de odihnă însoțită de o adunare sfântă; să nu faceți nici o lucrare în această zi: să fie Sabatul Domnului în toate locuințele voastre.
4 Celelalte sărbători ale Domnului , cu adunări sfinte, pe care le veți sărbători la vremea hotărâtă pentru ele sunt următoarele:
5 în a paisprezecea zi a lunii întâi, între cele două seri, va fi Paștele Domnului ,
6 iar în a cincisprezecea zi a acestei luni va fi Sărbătoarea Azimelor în cinstea Domnului ; timp de șapte zile să mâncați azime.
7 În prima zi să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nici o muncă obișnuită.
8 Apoi, timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc, iar în ziua a șaptea să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nici o muncă obișnuită.»“
9 Domnul i-a mai zis lui Moise:
10 „Spune-le israeliților: «Când veți intra în țara pe care v-o voi da și veți aduna recolta, să aduceți preotului un snop din primele roade ale secerișului.
11 Să legene snopul înaintea Domnului ca voi să fiți primiți; preotul să-l legene la o zi după Sabat.
12 În ziua când veți legăna snopul, să jertfiți un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere de tot pentru Domnul.
13 Să adăugați la el un dar de mâncare din două zecimi dintr-o efă 14:10; aproximativ 4,5 l; și în v. 17 de făină aleasă, amestecată cu ulei, ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului și o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.
14 Să nu mâncați nici pâine, nici spice prăjite, nici boabe, până în ziua aceasta, când veți aduce această jertfă Dumnezeului vostru: aceasta este o poruncă veșnică pentru toți urmașii voștri în toate locurile în care veți locui.
15 Din ziua de după Sabat, adică din ziua în care veți aduce snopul ca jertfă legănată, să numărați șapte săptămâni întregi.
16 Să numărați cincizeci de zile până în ziua următoare celui de-al șaptelea Sabat, după care să aduceți Domnului un nou dar de mâncare.
17 Să aduceți din locuințele voastre două pâini ca jertfă legănată; să fie făcute din două zecimi de efă de făină aleasă și să fie coapte după ce s-a dospit aluatul; acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.
18 Împreună cu pâinile să aduceți, ca ardere de tot pentru Domnul , șapte miei de un an, fără meteahnă, un vițel și doi berbeci; la acestea să adăugați darul de mâncare și jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului.
19 Să aduceți și un țap ca jertfă pentru păcat și doi miei de un an ca jertfă de pace.
20 Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului împreună cu pâinea adusă din primele roade și cu cei doi miei; ele să fie puse deoparte pentru Domnul și să rămână ale preotului.
21 În aceeași zi să vestiți o adunare sfântă; atunci să nu faceți nici o muncă obișnuită. Aceasta este o poruncă veșnică pentru voi și pentru urmașii voștri în toate locurile în care veți locui.
22 Când veți aduna recolta țării voastre, să nu adunați recolta de la marginea ogorului și să nu strângeți spicele care vor rămâne după seceriș; lăsați-le pentru cel sărac și pentru străin. Eu sunt Domnul , Dumnezeul vostru.»“
23 Domnul i-a zis lui Moise:
24 „Spune-le israeliților: «În prima zi a lunii a șaptea să aveți o zi de odihnă, o adunare sfântă vestită cu sunete de trâmbițe.
25 Să nu faceți nici o muncă obișnuită în timpul ei și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.»“
26 Domnul i-a zis din nou lui Moise:
27 „În a zecea zi a lunii a șaptea să fie Ziua Ispășirii. Atunci să aveți o adunare sfântă; să vă smeriți sufletele și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.
28 Să nu lucrați nimic în ziua aceea, căci este Ziua Ispășirii, când se face ispășire pentru voi înaintea Domnului , Dumnezeul vostru.
29 Acela care nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit din poporul său.
30 Pe acela care va lucra ceva în ziua aceea îl voi nimici din mijlocul poporului său.
31 Să nu lucrați nimic: este o poruncă veșnică pentru toți urmașii voștri în toate locurile în care veți locui.
32 Este un Sabat, o zi de odihnă în care să vă smeriți sufletele; din seara celei de-a noua zi până în seara următoare să țineți Sabatul.“
33 Domnul i-a zis lui Moise:
34 „Spune-le israeliților: «În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni să țineți Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului , timp de șapte zile.
35 În prima zi să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nici o muncă obișnuită în timpul ei.
36 Timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc; în ziua a opta să aveți o adunare sfântă și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. Este o adunare solemnă; să nu faceți nici o muncă obișnuită în timpul ei.
37 Acestea sunt sărbătorile Domnului , cu ocazia cărora va trebui să vestiți adunări sfinte, pentru a aduce Domnului jertfe mistuite de foc – arderi de tot și daruri de mâncare, jertfe și jertfe de băutură, fiecare la vremea hotărâtă
38 – în afară de Sabatele dedicate Domnului , în afară de darurile voastre, de toate jurămintele și de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le oferiți Domnului.
39 În a cincisprezecea zi a lunii a șaptea, după ce ați adunat roadele țării, să țineți sărbătoarea Domnului , timp de șapte zile; atât prima, cât și a opta zi să fie o zi de odihnă.
40 În prima zi să luați fructe din pomii cei frumoși, ramuri de palmier, crengi de pomi stufoși și crengi de sălcii de râu; să vă bucurați înaintea Domnului , Dumnezeul vostru, timp de șapte zile.
41 În fiecare an să țineți această sărbătoare în cinstea Domnului , timp de șapte zile. Să o țineți în luna a șaptea – este o poruncă veșnică pentru toate generațiile.
42 Să locuiți în corturi șapte zile; toți israeliții să locuiască în corturi,
43 pentru ca urmașii voștri să știe că Eu am hotărât ca israeliții să locuiască în corturi, după ce i-am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul , Dumnezeul vostru.»“
44 Și astfel, Moise le-a spus israeliților care sunt sărbătorile Domnului.