25 Dacă unul dintre cei din poporul tău va sărăci și își va vinde o parte din proprietatea lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, adică ruda lui cea mai apropiată, va trebui să vină și să răscumpere ceea ce el a vândut.
26 Dacă omul nu are pe nimeni care să răscumpere, dar ajunge el însuși în stare să poată face răscumpărarea,
27 atunci să socotească anii de la vânzare și să dea înapoi cumpărătorului diferența, după care se poate întoarce la proprietatea lui.
28 Dar dacă nu poate să facă răscumpărarea, atunci ceea ce a vândut să rămână la cumpărător până la anul de veselie; în anul de veselie cumpărătorul va trebui să iasă din ea și astfel el se va putea întoarce la proprietatea lui.
29 Dacă cineva va vinde o casă de locuit, aflată într-o cetate înconjurată cu ziduri, aceasta va putea fi răscumpărată în timp de un an de la vânzare; dreptul de răscumpărare este de un an.
30 Dacă nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, casa din cetatea înconjurată cu ziduri să rămână pentru totdeauna a cumpărătorului și a urmașilor lui; să nu iasă din ea în anul de veselie.
31 Casele din satele care nu sunt înconjurate cu ziduri vor fi privite la fel ca și ogoarele țării; ele vor putea fi răscumpărate, iar cumpărătorul va trebui să le restituie în anul de veselie.