1 Ana s-a rugat și a zis: „Mi se bucură inima în Domnul, puterea mea a fost înălțată de Domnul; mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei, căci mă bucur de ajutorul Tău.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul; nu este alt Dumnezeu decât Tine; nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta îngâmfare, să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie; căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul, și toate faptele sunt cântărite de El.
4 Arcul celor puternici s-a sfărâmat, și cei slabi sunt încinși cu putere.
5 Cei ce erau sătui se închiriază pentru pâine, și cei ce erau flămânzi se odihnesc; chiar cea stearpă naște de șapte ori, și cea care avea mulți copii stă lâncezită.
6 Domnul omoară și învie, El coboară în Locuința morților și El scoate de acolo.
7 Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță,
8 El ridică din pulbere pe cel sărac, ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să-i pună să șadă alături cu cei mari. Și le dă de moștenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă; căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și pe ei a așezat El lumea.
9 El va păzi pașii preaiubiților Lui, dar cei răi vor fi nimiciți în întuneric; căci omul nu va birui prin putere.
10 Vrăjmașii Domnului vor tremura, din înălțimea cerului El Își va arunca tunetul asupra lor; Domnul va judeca marginile pământului. El va da Împăratului Său putere și El va înălța tăria Unsului Lui.”
11 Elcana s-a dus acasă la Rama, și copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.
12 Fiii lui Eli erau niște oameni răi. Nu cunoșteau pe Domnul.
13 Și iată care era felul de purtare al acestor preoți față de popor: Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea, ținând în mână o furculiță cu trei coarne,
14 o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală; și tot ce apuca cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo.
15 Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.”
16 Și dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ți va plăcea”, sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila.”
17 Tinerii aceștia se făceau vinovați înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile Domnului.
18 Samuel făcea slujba înaintea Domnului; și copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in.
19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică și i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an.
20 Eli a binecuvântat pe Elcana și pe nevasta sa și a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!” Și s-au întors acasă.
21 Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea înaintea Domnului.
22 Eli era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile care slujeau afară la ușa Cortului întâlnirii.
23 El le-a zis: „Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele.
24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască.
25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.
26 Tânărul Samuel creștea mereu și era plăcut Domnului și oamenilor.
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: „Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău, când erau în Egipt, în casa lui faraon?
28 Eu l-am ales dintre toate semințiile lui Israel ca să fie în slujba Mea, în preoție, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea; și am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc și aduse de copiii lui Israel.
29 Pentru ce călcați voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locașul Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrășați din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu, Israel?”
30 De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: „Spusesem că și casa ta și casa tatălui tău au să umble întotdeauna înaintea Mea.” Și acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinstește, dar cei ce Mă disprețuiesc vor fi disprețuiți.
31 Iată că vine vremea când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta.
32 Vei vedea un potrivnic al tău în Locașul Meu, în timp ce Israel va fi copleșit de bunătăți de Domnul; și nu va mai fi niciodată niciun bătrân în casa ta.
33 Voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintre ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul; dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei.
34 Și iată semnul celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: amândoi vor muri într-o zi.
35 Eu Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi o casă stătătoare, și va umbla întotdeauna înaintea Unsului Meu.
36 Și oricine va mai rămâne din casa ta va veni să se arunce cu fața la pământ înaintea lui, pentru un ban de argint și pentru o bucată de pâine, și va zice: „Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoției, ca să am o bucată de pâine să mănânc.”