2 „Și acum plângerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferința îmi înăbușe suspinele.
3 Oh! Dacă aș ști unde să-L găsesc, dacă aș putea să ajung până la scaunul Lui de domnie,
4 mi-aș apăra pricina înaintea Lui, mi-aș umple gura cu dovezi.
5 Aș ști ce poate să răspundă, aș vedea ce are să-mi spună.
6 Și-ar întrebuința El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu; ci m-ar asculta negreșit.
7 Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, și aș fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.
8 Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu-L găsesc: