1 Iov a luat din nou cuvântul în pilde și a zis:
2 „Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele când mă păzea Dumnezeu,
3 când candela Lui strălucea deasupra capului meu și lumina Lui mă călăuzea în întuneric!
4 Cum nu sunt ca în zilele puterii mele, când Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,
5 când Cel Atotputernic încă era cu mine și când copiii mei stăteau în jurul meu;
6 când mi se scăldau pașii în smântână, și stânca vărsa lângă mine pâraie de untdelemn!