1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot și sare din locul ei.
2 Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
3 Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreț; și nu mai oprește fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem.
6 El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice același lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi.
7 Pecetluiește mâna tuturor oamenilor, pentru ca toți să se recunoască de făpturi ale Lui.