11 Leul bătrân piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc.
12 Un cuvânt s-a furișat până la mine, și urechea mea i-a prins sunetele ușoare.
13 În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundați într-un somn adânc,
14 m-a apucat groaza și spaima, și toate oasele mi-au tremurat.
15 Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
16 Un chip cu o înfățișare necunoscută era înaintea ochilor mei. Și am auzit un glas care șoptea încetișor:
17 „Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?