4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau și ai întărit genunchii care se îndoiau.
5 Și acum, când este vorba de tine, ești slab! Acum, când ești atins tu, te tulburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău?
6 Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta?
7 Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți?
8 După câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele!
9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vântul mâniei Lui.
10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sunt zdrobiți!