2 s-au apropiat și s-au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai marilor și înaintea întregii adunări, la ușa Cortului întâlnirii. Ele au zis:
3 „Tatăl nostru a murit în pustiu; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui și n-a avut fii.
4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru.”
5 Moise a adus pricina lor înaintea Domnului.
6 Și Domnul a zis lui Moise:
7 „Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să le dai de moștenire o moșie între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor.
8 Iar copiilor lui Israel să le vorbești și să le spui: „Când un om va muri fără să lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui.