1 În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, s’a descoperit un cuvînt lui Daniel, numit Beltșațar. Cuvîntul acesta, care este adevărat, vestește o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuvîntul acesta, și a priceput vedenia.
2 „În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămîni am fost în jale.
3 N’am mîncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin, și nici nu m’am uns deloc, pînă s’au împlinit cele trei săptămîni.
4 În a douăzeci și patra zi a lunii întîi, eram pe malul rîului celui mare, care este Hidechel.
5 Am ridicat ochii, m’am uitat, și iată că acolo stătea un om îmbrăcat în haine de in, și încins la mijloc cu un brîu de aur din Ufaz.
6 Trupul lui era ca o piatră de hrisolit, fața îi strălucea ca fulgerul și ochii îi erau niște flăcări ca de foc; dar brațele și picioarele semănau cu niște aramă lustruită, și glasul lui tuna ca vuietul unei mari mulțimi.